Chirnogeni
Localizare
Comuna Chirnogeni se află în partea de sud a județului Constanța, are 116,06 km2 și este
compusă din trei sate:
- Chirnogeni (nume istoric Ghiuvenlia), denumită după Chirnogi (jud. Călărași) de unde au venit mulți coloniști
- Credința (nume istoric Sofular)
- Plopeni (nume istoric Cavaclar)
Se învecinează:
- la vest cu localitățile Viroaga, Independența și Movila Verde
- la sud cu orașul Negru Vodă
- la est cu localitățile Comana, General Scărișoreanu și Casicea
- la nord cu localitățile Cobadin, Ciobănița și Conacu.
|
|
Populație
Institutul Național de Statistică a numărat (la recensământul din 2011)
3283 locuitori: 1.789 în Chirnogeni, 1178 în Plopeni și 316 în Credința. În funcție de starea civilă, INS-ul a numărat astfel:
| Populație | Starea civilă | |||||
| Legală | De fapt | |||||
| Total | Necăsătorit | Căsătorit | Văduv | Divorțat | ||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
| * | 3.283 | 1.391 | 1.399 | 384 | 108 | 218 |
| Bărbați | 1.641 | 798 | 701 | 73 | 69 | 109 |
| Femei | 1.642 | 593 | 698 | 311 | 39 | 109 |
Interesant tabel. Dacă adunăm valorile pe rânduri (col.3+col.4+...col.7), ne ies mai mulți locuitori.
Ar fi trebuit să dea mai puțin pentru că sunt numărați aici și copiii. Valori interesante se pot observa și pe coloana 5.
Sunt 311 văduve și 73 văduvi!?
În funcție de etnie, avem 3.085 români, 20 țigani, 4 turci și 172 de indivizi care nu au habar ce e cu ei.
2 indivizi au fost săriți la numărătoare. Limba maternă arată astfel, 3.099 vorbesc româna, 9 - țigănește, 172 nu vorbesc și 3 nu
se numără!?. Avem 2.984 de ortodocși, 37 romano-catolici, 8 greco-catolici, 69 adventiști de ziua a șaptea, 3 musulmani, 3 ortodocși
sârbi, 172 nehotarâți și 7 nenumărați!?
Primăria nu a aflat de recensământul din 2011, ei au rămas la anul 2007
(snapshot), deși INS zice că penultimul recensământ a fost în 2002. Primăria
a numărat 65 de șomeri și speră ca acest număr să scadă odată cu începerea lucrărilor agricole.
Deci, sunt 211 salariați, din care 97 în domeniul agriculturii, 17 în industrie, 5 în industria prelucrătoare, 15 în
domeniul energiei electrice și al apei, 7 în construcții, 12 în comerț, 13 în transporturi/comunicații/poștă, 14 în
administrația publică locală, 35 în învățământ și 12 în sănătate și asistență socială.
Economie
Mediul de afaceri
În cadrul comunei Chirnogeni funcționează 28 societăți comerciale și 21 asociații și persoane fizice pe profil
agricol, zootehnic, comercial sau de prestări servicii, precum:
- S.C. Fulger Arcom S.R.L.
- S.C. Agrotoma S.R.L.
- S.C. Unigrains Trading S.R.L.
- S.C. Vinvico S.A.
- S.C. Vincon S.A.
- S.C. Agrochim S.R.L.
Agricultura
Suprafața arabilă a comunei este de 9.444 ha, din care: Chirnogeni – 4.607 ha, Plopeni – 3.821 ha,
Credința – 731 ha, aproximativ 7.500 ha reprezentând sol de bună și foarte bună calitate, cu un potențial productiv
ridicat. Există 946 ha de pășuni și 333 ha de vie în extravilanul comunei.
Culturile existente sunt:
- vii și pepiniere viticole: 345 ha
- grâu și secară: 2.299 ha
- porumb: 3.225 ha
- cartofi: 25 ha
- floarea soarelui: 2.534 ha
- legume: 100 ha.
Producțiile înregistrate sunt:
- grâu și secară: 8 tone (3 kg/ha... foarte subțire!)
- porumb boabe: 5.637 tone
- cartofi: 350 tone
- floarea soarelui: 2622 tone
- legume: 1.197 tone
- struguri: 900 tone
- fructe: 204 tone
Creșterea animalelor:
- bovine: 819 capete
- porcine: 1650 capete
- ovine: 3015 capete
- păsări: 19.000 capete
Producția înregistrată:
- carne: 934 tone
- lapte de vacă și bivoliță: 14.140 litri (cam subțire!)
- lână: 8.510 kg
- ouă: 1.993 bucăți (cam subțirel!)
Turism
Pe raza comunei Chirnogeni, prin concesionarea bălții Credința, se asigură un mediu propice
pentru activități de agrement și pescuit sportiv.
Istoric
Legenda spune că la vreo 56 de kilometri de Constanţa, la jumătatea liniei dintre Medgidia şi
Bazargic, se afla comuna „Ghiuvenlia”. Despre întemeierea ei se zice că acum vreo patru-cinci sute de ani, spre partea
de nord-vest a comunei se întindea o pădure mare ce cuprindea şi locul unde astăzi se scoate piatră. În grotele
aceestei cariere îşi avea ascunzătoarea o ceată de haiduci despre care nu se ştie sigur din ce neam făceau
parte. Se bănuieşte că erau dintre vechii locuitori, luptătări de-ai lui Mircea cel Bătrân, oameni ce avuseseră multe
capete de vite dar fiindu-le luate de turci se făcuseră haiduci.
Aceştia suferiseră multe neajunsuri din partea armatei lui Baiazid dar şi turcii rămaşi prin
zonă au plătit scump pentru pagubele pricinuite. Pe o rază de 20 – 30 de kilometri nu s-a putut înfiripa aşezare
turcească deoarece erau spulberaţi în copitele cailor. Căpetenia haiducilor s-a amorezat de o cadână pe care a
furat-o şi a adus în ascunzătoare. Haiducii au socotit că este semn rău o femeie în ceata lor şi s-au împrăştiat.
Se pare că presimţirea lor a fost corectă căci o secetă mare a urmat, apele au secat iar
pădurea a început să se usuce. Căpetenia haiducilor cu toată familia lui s-au retras puţin mai la deal, în câmpul cu
porumbari, care pe turceşte se zice „Ghiuvenlia” unde se găseşte apă din abundenţă şi foarte bună la o adâncime de
35 – 45 de metri. Din urmaşii acelei căpetenii de haiduci s-a format comuna Ghiuvenlia.
Adevărul istoric se pare că este cu totul altul. După luptele dintre baiazid şi Mircea cel
Bătrân, turcii au primit vreo 30 de familii din Crimeea şi le-au aşezat în punctul numit Ghivenlia. Cu timpul aceştia
s-au înmulţit şi numărul lor a ajuns la circa 200. Aveau şcoală, hoge şi geamie. După realipirea Dobrogei, în urma
războiului din 1877-1878, au început să se aducă aici români pentru colonizare. Acest lucru s-a încercat de două ori
deoarece turcii nu permiteau nici unui român să se stabilească în zonă creându-le tot felul de probleme ceea ce îi
făcea pe români să fugă.
A treia încercare de colonizare s-a făcut cu români din comuna Chirnogi (Ilfov în 1894). Au fost
aduse circa 40 de familii cărora le-au fost distruse casele pentru a nu mai avea unde să fugă şi să fie nevoiţi să
supravieţuiască alături de tătari. Aceştia din urmă au încercat şi de această dată să-i facă pe români să plece dar
nu au reuşit. Încetul cu încetul tătarii au început să părăsească comuna astfel că în anul 1916 mai erau doar 20 de
familii. În timpul războiului au fugit şi aceştia astfel că la ora actuală nu mai există decât o singură familie de
tătari. Cu toate cercetările întreprinse de specialişti nu s-au găsit de pe urma vechilor locuitori decât urmele a
trei cimitire mahomedane care se pot vedea şi astăzi.
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu